Pentru Bogdana, Marius şi Bogdan
Vrăjmaşul timp să îl opresc nu pot
Şi nici furişul nopţii prin unghere
Din candelă se-mparte peste tot
Un fâlfâit din alte emisfere.
Urmează punctul sorţii de sfârşit
Chiar dacă cartea de abia mă naşte
Adaug punctul mamei din zenit
Şi-al tatălui din ultimul său paşte,
Înduplecându-mi Doamna să aştepte
Până-mi culeg un braţ de mere coapte
Din zodiacul prins pe un perete
În cheia domnului singurătate;
Pe pajiştea speranţelor cosite
În dansul lumânărilor de fum
Hai să gustăm din fructele oprite
‘Nainte de-a porni din nou la drum.
La judecata rugului dantesc
Doar aripile ce-au căzut zburând
Vor trece-n dreapta Tatălui Ceresc
Cu violet, auzul dezmierdând.
Slujind Lumina, veţi găsi cărarea
Şi Adevărul vieţii pe pământ
Ca pescăruşii ce înfruntă marea
Nu vă târâţi, zburaţi cântând: Sfânt, Sfânt!…
Vrăjmaşul timp -să îl opresc nu pot
De-aceea vă dezmierd cu-o adiere
Din cărţile ce n-apuc să le scot
Să m-aşteptaţi cu ele la-nviere!
Nu vă-ntristaţi că nu plec prea departe
Doar mi-am plătit chirie la o stea
Ce locuieşte dincolo de moarte
Şi e regina mea de catifea
Puteţi să-mi scrieţi, am să vă răspund
Rămâneţi pân-atunci însă cu bine
Ne vom păstra scrisorile în gând
Deasupra pecetarului în pâine